Archive for mai, 2016

Iata care sunt cauzele insomniei

Iata care sunt cauzele insomniei

Generalitati

Iata care sunt cauzele insomniei

Insomnia sau mai precis tulburarile de somn sunt ceea ce inseamna disfunctia atat ca si timp de somn, de odihna.

Adica un interval de sub 8 ore al celui de odihna, dar inseamna si un somn care nu este odihnitor, altfel denumit acea perioada care dupa ce persoana se trezeste, refacerea corpului nu este completa.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Ce este somnul?
  3. Insomnia
  4. Cauze non-medicale (psiho-sociale)
  5. Cauze medicale

Ce este somnul?

Somnul fiziologic trebuie sa cuprinda un interval intre 7-9 ore de odihna adica o perioada in care persoana sa doarma pentru ca in perioada de activitate, organismul necesita o energie mult mai mare si o functionare permanenta a viscerelor sale la capacitati de diferite intensitati dar care oricum sunt solicitate.

Pulsul pe parcursul zilei poate varia intre 60 si 90 de batai pe minut si in cazul unor activitati si mai intense acesta poate trece de 100.

Frecventa respiratorie trebuie sa fie de 20,30 de inspiruri si expiruri per minut dar care iarasi in cazul unei agitatii poate spori. Este lesne de inteles ca si celelalte au o activitate la fel de sporita, stomacul si ficatul in cazul digestiei, ficatul si pentru detoxifiere alaturi de rinichi care au si rolul de eliminare al compusilor.

In timpul somnului ritmul cardiac ajunge aproape de 50-60 batai per minut si nivelul respiratiilor de 20 per minut.

Asadar pe perioada de somn organismul isi reduce restul functiilor si incepe refacerea tesuturilor lezate, incepe intr-un ritm mai alert in a-si multiplica celulele interne si a reface tot ce a fost obosit sau distrus pe timpul zilei si se ocupa cu precadere de activitatea intrinseca.

Insa nici un alt organ nu necesita mai mult odihna decat creierul. Pe parcursul unei zile prin intermediul analizatorilor (ochi, ureche, piele, olfactie) primeste milioane si milioane de informatii. Toate aceste informatii sunt centralizate de catre creier, analizate si interpretate de catre acesta.

La aceste informatii se adauga si gandurile si informatiile de tip comanda pe care trebuie sa le execute creierul de la simpla contractie a mai multor muschi pentru a-si misca mana pana la comenzi mai complexe sau comenzi succedate intr-un ritm rapid.

La fel se adauga si informatiile pe care am dori sa le memoram si sa le inmagazinam pentru a le putea acesa mai tarziu.

Insa pe perioada somnului se face stocarea reala, adica tot ce a fost inmagazinat pe parcursul zilei se va fixa pentru a putea fi accesate zile si ani mai tarziu in perioada REM (Rapid Eye Movement) a somnului. In aceasta perioada creierul numai este la fel de solicitat si are perioada in care isi poate reduce activitatea.

Insomnia

Ganditi-va ce ar insemna sa turam o masina continuu fara sa o mai oprim si toata aceasta cursa sa o facem la o viteza de rulare mare fara macar sa reducem viteza, motorul s-ar arde si cablurile eventual s-ar topi, cam acelasi lucru se poate intampla si cu organismul nostru daca perioada de insomnie se succede pe o perioada prea mare de timp si nu este depistata, diagnosticata cauza si cel mai important tratata.

In ce priveste cauzele insomniei, acestea au doua mari categorii ca si forma de impartire, adica o data cauzele non-medicale, cauze psiho-sociale care pot provoca insomnii pasagere (insomnii care au loc la o perioada mare de succesiune – odata la o noapte) si insomnii cu recurenta sporita care cel mai adesea au cauze medicale.

In cazul in care apare un episod de insomnie odata la o perioada mare de timp, acestea pot sa treaca neobservate si intr-adevar sa aiba efecte nocive minimale asupra organismului, insa in cazul in care recurenta este prea mare, sau si daca vorbim de o insomnie episodica, dar daca aceasta persista un numar de zile consecutiv poate reprezenta o gravitate medicala de stare acuta.

Exista recorduri pentru numarul de ore nedormite, insa trebuie sa stim ca dupa 24 de ore consecutive de nesomn organismul incepe sa aiba o reactivitate mult scazuta .

Afectata este viteza de reactie atat a gandurilor dar si a activitatii cerebrale, dupa 36 de ore puterea de concentrare scade, dupa 48 de ore de somn organismul incepe sa intre intr-o stare de alerta si functiile vitale incep sa fie afectate.

Aceastea ar fi: viteza de respiratie, pulsul si tensiunea arteriala dar si o serie de alte activitati interne ale viscerelor.

In cazul in care vorbim de o durata de peste 72 de ore (3 zile) fara somn sau cu un somn de sub 5 ore in aceste 72 de ore deja se poate vorbi de leziuni cerebrale pe termen scurt dar si pe termen mai lung, de o forta de concentrare mult afectata dar si de o serie de functii afectate ale organelor interne. Intr-un final aceasta absenta a odihnei poate duce pana la deces sau la declansarea a o serie de patologii cerebrale.

Cauze non-medicale (psiho-sociale)

Principala cauza non-medicala de care vorbim este adesea foarte cunoscuta si o denumim cu totii stres. Stresul este principalul factor care produce insomnia.

Acesta poate fi cauzat de probleme de ordin financiar, de ordin social care pot cauza persoanei o concentrare mult prea mare asupra problemelor si metodelor de rezolvare a acestora astfel incat pot produce o insomnie temporara.

Tot in cauze non-medicale se pot evidentia o serie de fenomene traumatizante sau traumatice de ordin psihologic. Adica daca se trece printr-un fenomen neplacut de tipul unui deces in familie sau decesul unei persoane apropiate ori printr-un soc de natura psihica acestea pot produce o insomnie temporara.

Efortul prelungit, sau tura de noapte in mod repetat pot da peste cap ceasul biologic si atunci se poate forma un reflex de a nu mai dormi suficient (cauzat de natura serviciului) sau de a nu mai dormi noaptea ci doar ziua.

Somnul diurn in detrimentul celui nocturn desi poate fi de un numar de ore aproximativ egal nu este la fel de odihnitor. Activitatea excesiva in special cea la calculator sau la alte genuri de electronice (tableta, jocuri pe calculator, jocuri pe televizor), toate pot produce insomnii.

Mecanismul de insomnii pe care le pot produce acestea este unul de natura neurologica, adica succedarea prea rapida de imagini care contin un numar prea mare de pixeli sau care desfasoara in paralel prea multe actiuni (cum este cazul jocurilor) vor solicita intratat de mult creierul, incat si pe perioada somnului imaginile vizualizate vor fi inmagazinate fara a fi observate macar.

Factorii de mediu sunt totodata foarte importanti, asa ca o lumina sacadata sau o lumina prea puternica atat pe perioada zilei (in timpul activitatii profesionale) sau o lumina prea puternica in timpul somnului pot duce la insomnii deoarece nu vor permite o odihna adecvata.

Mentinerea pe timpul somnului a unei lumini (de veghe) sau a televizorului pornit vor produce o stimulare inconstienta a analizatorilor (auditivi sau optici in speta) care vor duce la o absenta a odihnei adecvate.

Somnul partenerului sau al colocatarilor, adica in cazul in care sunteti intr-o casa zgomotoasa sau in cazul in care partenerul/partenera sforaie vor putea produce insomnii.

Alta clasa de cauze ale insomniilor este si ceea ce strainii denumesc jet-leg, adica in momentul in care se schimba fusul orar, adica zborul transcontinental sau pe o distanta mare va produce o dereglare in fusul orar al persoanei si pe o perioada de cateva zile va produce insomnii.

Insa aceste insomnii sunt pasagere si cel mai adesea se reglementeaza dupa cateva zile. Insa in cazul persoanelor care efectueaza acest stil de zboruri in mod frecvent datorita naturii activitatii va putea produce o insomnie pe termen lung, ireversibila si cu efecte foarte nocive.

Aceste multiple cauze non-medicale care pot produce insomnii sunt de regula cel mai usor depistabile si tratabile deoarece odata ce acestea vor fi indepartate ca si cauze este cel mai probabil ca imediat ulterior (in cateva zile de la indepartarea cauzei) somnul odihnitor sa revina fara alte patologii sau probleme pe termen lung.

Cauze medicale

Daca este sa vorbim de alte cauze decat cele medicale, mai exista o categorie care nu ar intra neaparat in categoria celor medicale ci mai degraba in categoria unor substante care prin efectul lor biochimic si chimic ar actiona in a provoca aceste insomnii.

Prima substanta din aceasta categorie este orice substanta care are continut de psiho-excitanti, adica orice bautura cu cafeina sau cofeina orice bautura denumita generic energizant, sau anumite ceaiuri cu efect de a mentine organismul in alerta de tipul ceaiului negru, ceaiul verde.

Toate aceste substante consumate cu putin timp inainte de ora de somn, consumate in exces sau intr-o cantitate prea mare per o bautura pot produce insomnii. Cel mai adesea insomniile produse de aceste substante sunt izolate, adica unice si odata ce nu se mai repeta supradozarea fie singulara fie pe termen lung ca si tabiet, organismul isi poate reveni la normal.

O alta substanta cu efecte cel putin paradoxale sunt somniferele. Somniferele si substantele multiple care sunt denumite a ajuta la un somn linistitor cu continut de valeriana, sau ceaiurile pentru un somn linistitor cum sunt denumite multe substante au in fapt acelasi principiu de baza: vor bloca si incetini capacitatea de transmitere neuronala si astfel vor produce un somn prin blocaje neurologice.

Desi aceste substante au multiple efecte nedorite si nocive, utilizate pe termen lung au exact efectul pentru ce sunt administrate, adica vor produce organismul.

Dupa o utilizare indelungata organismul il va percepe ca o substanta proprie si ca la orice dependenta trebuie marita constant doza atlfel efectul initial de somn linistit nu mai poate fi obtinut si pe de alta parte este posibil ca efectul advers sa fie exact cel invers, adica de a produce o insomnie.

Astfel ca utilizarea acestor tipuri de medicamente nu trebuie facuta decat dupa un consult medical amplu si doar la recomandarea medicala, iar pe cat posibil ar trebui evitat consumul de aceste substante.

In locul acestor substante se pot folosi anumite remedii de tip natural, adica inainte de culcare se pot folosi ceai de tei (care are un efect linistitor, sau tot inainte de culcare se poate folosi remediul clasic de a consuma lapte cald care se cunoaste a avea efecte linistitoare si de a induce somnul).

Alte substante care pot produce insomnii sunt anumite medicamente din clasa bronhodilatatoarelor sau a anumitor medicamente din clasa steroizilor sau corticosteroizilor.

Insa din categoria cauzelor strict medicale intra si o serie de patologii psihice si psihiatrice, adica anumite depresii psihiatrice ca si natura sau a anumitor fobii patologice, aceste fobii vor produce absenta somnului prin frica de acel obiect, animal, spatiu sau stare.

Tot insomnii pot fi produse de anumite boli pulmonare de tipul astmului ori mai precis a crizelor astmatice din somn si de BPOC (Bronsita pulmonara obstructiv constrictiva) care vor produce o senzatie de sufocare sau de inec in momentul in care scade frecventa respiratorie, cum este cazul in timpul somnului.

Alta cauza a insomniilor de tip medical este in cazul persoanelor ce sufera de obezitate, iar explicatia ar fi ca oricum la aceste persoane circulatia este ingreunata, circulatia oricum este mai deficitar realizata la persoanele obeze, iar in timpul somnului printr-o carenta de asigurare a sangelui se va produce aceasta insomnie declansata prin mecanism neurologic de catre creier care nu primeste suficienti nutrienti, oxigen.

Cauze medicale care vor produce insomnii prin mecanism indirect sunt acele patologii care nu vor permite odihna datorita simptomelor produse.

Aceste simptome de tipul pruritului sever (mancarimilor) cum este cazul in o serie de patologii de factura dermatologice, pornind de la niste eczeme sau de la banalele boli ale copilariei: varicela, pojar.

Insa si de o serie de patologii din sfera sistemului digestiv cum este cazul bolii de reflux gastroesofagiene in care daca persoana sta in pozitie culcata se accentueaza simptomele de arsura, durere retrosternala sau de aciditate care pot sa mearga pana la senzatie de sufocare. Aceste simptome vor produce prin acest set de efecte.

Indiferent de natura generala a insomniilor acestea trebuiesc identificate precis ca si cauza si eliminat acest factor nociv sau tratat daca este cazul, deoarece insomniile pot produce pe termen mediu si lung o serie de disfunctii de la cele mai usoare la unele foarte nocive.

Sursa: www.sfatulmedicului.ro

Cum putem recunoaste un accident vascular cerebral ?

Generalitati

Este putin cunoscut faptul ca este posibila experimentarea unui accident vascular cerebral fara ca pacientul sa stie acest lucru. Efectele unui accident vascular cerebral pot fi nedetectabile daca severitatea atacului este redusa sau daca tesutul degradat nu indeplineste o functie critica. Evidentele unui AVC pot fi observate in urma unei scanari CT sau RMN la nivelul creierului.

Accidentul vascular cerebral se poate produce in timpul somnului, iar lipsa severitatii si simptomele minore nu vor interfera cu acesta. In momentul trezirii insa, pacientul poate prezenta o stare confuza, imposibilitatea de a se exprima in mod corect.
Simptomele matinale depind in mare masura de gradul de severitate si de partea creierului afectata de AVC. Alte simptome ce pot fi prezente la trezirea din somn includ dificultati in folosirea unui picior, senzatia de slabiciune la nivelul unui brat. Pacientul se poate simti ametit, poate avea vedere dubla sau partiala, sau in cazuri rare, isi poate pierde complet campul vizual.

Cunoasterea simptomatologiei AVC (chiar si in cazul unui AVC minor) este esentiala in prevenirea extinderii lezarii creierului. Ingrijirea medicala de specialitate este critica, mai ales in situatia in care AVC-ul este provocat de un cheag de sange.

 

Tipuri principale de accident vascular

Exista doua tipuri principale de accidente vasculare:

Accident vascular cerebral ischemic – Acest tip este intalnit in majoritatea cazurilor (aproximativ 80-85%) de accidente vasculare cerebrale. In cazul accidentului vascular cerebral ischemic, irigarea cu sange este blocata intr-o anumita parte a creierului. Acest lucru priveaza celulele creierului de oxigen si de unele dintre substantele nutritive.
In cateva minute, acestea ar putea sa moara. Cauza principala a acestui tip de obstructie este de obicei ateroscleroza, o afectiune in care placa sau depozitele de grasime (aterom) depozitate pe peretii arterelor de la nivelul creierului si gatului pot duce la ingustarea sau blocarea fluxului sanguin. Depozitele de grasime, pot provoca tromboza cerebrala sau embolism cerebral.
In cazul trombozei cerebrale se formeaza un cheag de sange in cadrul unui vas de sange de la nivelul creierului. Emboliile cerebrale sunt cheaguri de sange care pot lua nastere in diverse zone din sistemul circulator si care se pot desprinde de pe peretele unei artere sau din mucoasa care captuseste inima, ajungand la vasele de sange ale creierului unde se pot depune.

Accidentul vascular cerebral hemoragic – Este caracterizat de fisurarea sau sangerarea vaselor de sange de la nivelul creierului in tesuturile cerebrale din jur. Astfel are loc o hemoragie intracerebrala. Hipertensiunea arteriala este o cauza frecventa de hemoragie intracerebrala.
Daca o persoana manifesta orice simptom al unui accident vascular cerebral trebuie sa consulte un medic.

Simptome

Persoanele expuse riscului aparitiei unui accidnet vascular cerebral sau cei care ii ingrijesc trebuie sa cunoasca manifestarile tipice ale accidentului vascular cerebral.
Victimele accidentului vascular cerebral ar trebui sa fie ingrijite la spital cat mai curand posibil dupa ce apar semnalele de avertizare ale bolii.
Timpul este esential in tratarea accidentului vascular cerebral.

Simptomele uzuale ale accidentului vascular cerebral includ:
– paralizia brusca a unui picior, brat sau o parte a fetei;
– dificultati bruste de vorbire sau de a intelege ce se vorbeste;
– tulburari bruste de vedere cum ar fi vedere incetosata sau dubla;
– pierderea brusca a coordonarii sau probleme de echilibru;
durere severa de cap, fara o cauza aparenta;
– amorteala brusca, slabiciune sau ameteli;
– atac ischemic tranzitor – desi accidentele vasculare cerebrale apar de obicei, fara avertisment, unele persoane pot simti o senzatie de amorteala temporara, slabiciune sau furnicaturi intr-un brat sau picior, dificultati de vorbire, vedere sau echilibru inainte de debutul efectiv al accidentului vascular cerebral. Atacul ischemic tranzitor are loc pentru ca alimentarea cu sange a creierului este temporar diminuata. Episoadele dureaza cateva minute pana la cateva ore si nu provoaca lezarea imediata a creierului. Totusi, atacul ischemic tranzitor este semnul ca exista un risc crescut al unui accident vascular cerebral.

Simptomele accidentului vascular cerebral sunt:
– amorteala sau slabiciuna brusca a fetei, bratului sau piciorului;
– confuzie brusca, dificultati de vorbire sau intelegere;
– tulburari de mers, ameteli, pierderea echilibrului sau coordonarii;
– dureri severe, bruste de cap fara vreo cauza cunoscuta.

Exista cateva indicii care pot stabili daca o persoana a suferit sau nu un accident cerebral vascular:
– cand incearca sa zambeasca, o parte a fetei este incremenita, iar muschii fetei sunt cazuti;
– nu poate ridica bratele foarte sus;
– nu intelege propozitii simple si nici nu le poate reproduce.
In acest caz, trebuie sa se solicite imediat serviciul medical de urgenta.

Simptomele accidentului vascular cerebral ischemic tranzitor si ale celui ischemic timpuriu

Manifestarile ambelor tipuri de atac cerebral sunt similare. In cazul atacului ischemic tranzitor, totusi, simptomele se remit in termen de 24 de ore. Simptomele depind de gradul prejudiciului de la nivelul creierului. Accidentul vascular cerebral isi are originea fie in arterele carotide sau bazilare.

• Manifestarile ce rezulta in urma blocarii arterelor carotide – arterele carotide se ramifica din exteriorul aortei si ajung pana spre gat, in jurul traheei si mai departe spre creier. Atunci cand atacul ischemic tranzitor se produce ca urmare a obstructiei arterelor carotide, simptomele care se dezvolta sunt rezultatul afectarii retinei sau emisferelor cerebrale.

Simptomele includ:
– Scaderea nivelului de oxigen care determina aparitia unor umbre in partea de jos a campului vizual. Vederea pe timp de noapte este deteriorata. Aproximativ 35% dintre persoanele care sufera de atac cerebral tranzitor isi pierd vederea la unul dintre ochi.
– In cazul in care emisfera cerebrala este afectata, persoana poate suferi de tulburari de vorbire si paralizie partiala si temporara, caderea pleoapei, furnicaturi, amorteala pe o parte a corpului.
– In cazul in care leziunile accidentului vascular cerebral sunt localizate in partea dreapta a creierului, simptomele se vor dezvolta pe partea stanga a corpului si invers.
– Mai putin frecvent, pacientii pot avea convulsii.

• Simptomele rezultate in urma blocajului arterei bazilare – artera bazilara este formata de arterele vertebrale de la baza craniului care merg de-a lungul coloanei vertebrale si se unesc in partea din spate a capului.

In acest caz ambele emisfere ale creierului pot fi afectate, iar urmatoarele manifestari se vor dezvolta pe ambele parti ale corpului:
– tremor slab, vedere incetosata sau diminuata;
– furnicaturi sau amorteli la nivelul gurii, obrajilor sau gingiilor;
dureri de cap, de obicei localizate in partea din spate a capului;
– ameteala;
greata si varsaturi;
– dificultati la inghitire;
– slabiciune la nivelul bratelor, picioarelor ce cauzeaza caderi bruste.
Unele accidente vasculare cerebrale pot afecta respiratia, afecteaza tensiunea arteriala, frecventa cardiaca si alte functii vitale dar nu influenteaza in nici un fel gandirea sau limbajul.

Evolutia simptomelor

Viteza de la debutul simptomelor unui accident cerebral ischemic major depinde de cauza acestuia.
Daca accidentul vascular cerebral a fost provocat de un cheag de sange de mari dimensiuni care a calatorit de la o artera din creier, debutul este brusc. Pot sa apara dureri de cap si convulsii la cateva secunde de la blocaj. Atunci cand tromboza este motivul accidentului vascular cerebral, debutul are loc treptat, pe parcursul a cateva ore sau minute.

Simptomele accidentului vascular cerebral hemoragic

Simptomele hemoragiei intracerebrale sau parenchimatoase au un debut brusc, evolueaza in cateva ore si includ:
dureri de cap;
– greata si varsaturi;
– alterarea starii mentale;
convulsii.

Semnalele de avertizare ale hemoragiei subarahnoidiene ar putea fi:
– durere brusca de cap;
greata si varsaturi;
– sensibilitate la lumina;
– diverse anomalii neurologice (convulsii, de exemplu).

Atunci cand se rupe un anevrism victima accidentului vascular cerebral poate sa manifeste:
– durere accentuata de cap;
– rigiditate a gatului;
varsaturi;
– alterarea starii de constienta;
– privirea poate fi fixata intr-o singura directie sau se va pierde vederea la unul din ochi;
– stupoare, rigiditate si coma.

Simptomele accidentului vascular cerebral minor

Un accident vascular cerebral minor este cel ale carui efecte sunt minime. Exista doua astfel de tipuri:
– atac ischemic tranzitor care nu are urmari;
accident vascular cerebral care are consecinte minore.
Important este a se recunoasca simptomele accidentului vascular cerebral si sa se intervina la timp pentru ca sansele de recuperare sa fie cat mai mari.

Slabiciunea musculara

Unul dintre cele mai comune simptome ale accidentului vascular cerebral este slabiciunea musculara, prezenta, de obicei, pe o parte a corpului. Chiar si dupa ce o persoana a avut un accident vascular cerebral minor, desi isi poate misca ambele membre inferioare, unul dintre acestea va fi mai slabit sau poate fi simtit mai greu decat celalalt. Slabiciunea poate avea ca rezultat miscari lente sau probleme de coordonare, dar se va diminua in timp ori se va imbunatati prin exercitii fizice.

Amorteala

Un alt simptom comun al accidentului vascular cerebral este diminuarea senzatiilor de pe una dintre partile corpului. O persoana, isi poate simti amortita fata, bratul sau piciorul sau chiar o latura a intregului corp. Dupa accidentul cerebral vascular minor, problemele de acest gen se vor ameliora si vor reveni la normal in functie de gradul de afectare al creierului.

Tulburarile de vorbire

Problemele de vorbire (sau neclaritatea discursului) pot sa apara dupa un accident cerebral vascular tranzitor sau minor. La persoanele care au suferit un accident vascular cerebral tranzitor simptomul dispare dupa 24 de ore. Cu toate acestea, la cei care au avut un accident vascular cerebral minor, poate dura o perioada mai lunga de timp pana cand se vor ameliora problemele de vorbire. Terapia si exercitiile de vorbire pot ajuta in procesul recuperarii, desi pot exista unele urmari care pot persista in timp.

Confuzia

Chiar si un accident vascular cerebral minor poate determina confuzie. Simptomul se va ameliora cu tratament sau de-a lungul timpului. Initial, o persoana poate avea dificultati in gasirea cuvintelor potrivite sau in intelegerea conversatiilor, ori pot intampina greutati in rezolvarea problemelor usoare.
Dupa un accident vascular cerebral minor, deseori, confuzia se amelioreaza. Daca o persoana a avut un accident cerebral vascular tranzitor, starea de confuzie va disparea dupa cateva ore, fara alte efecte negative.

Probleme vizuale

Un accident vascular cerebral minor poate sa provoace probleme vizuale fie din cauza afectarii muschilor care controleaza ochii sau pentru ca acesta a avut loc in zona din creier care corespunde centrului vizual. Problemele vizuale pot varia de la vedere incetosata sau dubla la reducerea campului vizual.

Vertij

Vertijul poate fi o problema in unele tipuri de accidente vasculare cerebrale minore. Bolnavul se poate simti dezechilibrat sau ametit in anumite pozitii. In cazul unor persoane vertijul se amelioreaza cu trecerea timpului, dar in cazul altora poate persista.

Factori de risc

Exista o serie de factori de risc ce pot determina aparitia accidentului vascular cerebral care nu pot fi modificati:
– istoricul familial;
varsta – riscul de accident vascular cerebral vascular creste o data cu varsta – se dubleaza la fiecare 10 ani, dupa varsta de 55 de ani;
– genul – inainte de varsta de 55 de ani, barbatii sunt mai predispusi decat femeile la accident vascular cerebral, iar dupa 55 de ani, riscul este acelasi si pentru barbati si pentru femei. Cu toate acestea, femeile au mai multe sanse decat barbatii de a muri in urma unui accident vascular cerebral;
– manifestarea anterioara a unui accident vascular cerebral sau atac de cord – riscul de accident vascular cerebral dupa un accident vascular cerebral tranzitor este mai mare in primele 48-72 de ore. Ar trebui sa se solicite imediat asistenta medicala pentru orice modificare neurologica acuta, chiar daca acestea s-au ameliorat;
– rasa – in cazul afro-americanilor, exista o incidenta mai mare de accident vascular cerebral si un risc mai ridicat de deces din cauza unui accident vascular cerebral decat in cazul caucazienilor;

Printre factorii de risc care pot fi influentati se enumera:
hipertensiunea arteriala – care este probabil cel mai important factor de risc care poate fi controlat;
bolile cardiovasculare – insuficienta cardiaca congestiva, atacul de cord anterior, disfunctia unei valve aortice si fibrilatia arteriala pot creste riscul de accident vascular cerebral;
fumatul – riscul de accident vascular cerebral este de doua pana la trei ori mai mare pentru fumatori comparativ cu nefumatorii;
– afectiuni ale arterei carotide – depozitele de grasime determinate de ateroscleroza pot ingusta arterele carotide, acest lucru va diminua circulatia sanguina de la nivelul creierului si actioneaza ca un potential factor declansator pentru emboliile cerebrale;
diabet zaharat – diabetul dubleaza riscul declansarii accidentelor vasculare cerebrale;
– nivelurile ridicate de colesterol – valorile crescute ale lipoproteinelor cu densitate mica, colesterolul rau si nivelurile scazute ale lipoproteinelor cu densitate mare, colesterolul bun, cresc riscurile aparitiei accidentului vascular cerebral;
obezitatea – excesul de greutate dubleaza riscul accidentului vascular cerebral ischemic;
– lipsa de exercitii si activitate fizica – creste riscul de hipertensiune arteriala si implicit de accident vascular cerebral;
– utilizarea de pilule anticonceptionale – femeile care folosesc anticonceptionale, fumeaza, au varsta de peste 35 de ani au un risc mai mare de accident vascular cerebral, ca si cele care sunt la menopauza si urmeaza o terapie de substitutie hormonala.

sursa: http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/cum-putem-recunoaste-un-accident-vascular-cerebral-i_9158