Archive for septembrie, 2015

Isus sau IIsus? Explicatii privind corectitudinea ortografierii numelui Mântuitorului

 

In urma cu mai multi ani, un student din Cluj mi-a atras atentia suparat, aratand spre titlul unei carti pe care o aveam in mana. El a explodat, avand un aer de expert: “Isus se scrie cu doi I. A scrie Isus cu un I e o blasfemie. Mi-a spus mie preotul din sat ca Isus cu un I inseamna magar.” Nu-mi aduc exact aminte ce i-am raspuns, dar cu siguranta am fost cel putin jenat de aceasta replica.
Spre surprinderea mea, problema scrierii numelui Mantuitorului este inca actuala pentru multi dintre cei cu care ma intalnesc zilnic. Din aceasta cauza, m-am decis sa scriu acest articol. Nu am pretentia ca el va clarifica orice disputa, dar cred ca va aduce lumina macar in cateva aspecte importante ale discutiei noastre.

I. Isus NU inseamna “magar

Daca discutia despre cum se scrie corect in romaneste numele Mantuitorului este destul de complexa, raspunsul la intrebarea daca Isus inseamna “magar” e foarte simplu. Astazi, cand cineva imi spune “Isus cu un I inseamna magar, ii raspund cu o intrebare: “In ce limba? In romaneste? In greaca? In ebraica? In vietnameza?” Raspunsul e mereu acelasi: “Nu stiu in ce limba, dar mi-a spus mie CINEVA ca asa e…”
De fapt, in limba ebraica pe care Isus a vorbit-o, sunt 4 cuvinte folosite de autorii biblici pentru a se referi la un “magar”: hamor, ayir, athon, si arod (se poate adauga si pere, care se refera la un magar salbatic). Dupa cum se poate observa, nici unul din acesti termeni nu are o legatura cu cuvantul “Isus”.
De asemenea, in limba greaca veche (Koine) in care au fost scrise cartile Noului Testament, exista 4 cuvinte care au fost traduse in limba romana cu “magar”: hupozugion, onarion, onos, si polos (ultimul termen se refera mai degraba la varsta unui animal decat la soiul lui).
Nu stiu cine a inventat aceasta idee (ca “Isus cu un I inseamna magar”), dar putem afirma cu siguranta ca ea este neadevarata (si probabil intentionat rauvoitoare), iar cei care o propaga in continuare dau dovada de ignoranta.

II. Numele Mantuitorului in alte limbi

La nastere, Domnul nostru a primit de la parinti numele ebraic Yeshua, care are intelesul de “Mantuitor”. Asa cum se stie, influenta elenista (greceasca) in Israel a fost substantiala in timpurile antice. Se presupune (cu bun temei) ca atat Mantuitorul cat si ucenicii Lui vorbeau fluent limba greaca. Cand a fost pusa problema adaptarii numelui Yeshua in limba greaca, nu s-a tradus semnificatia numelui (in acest caz s-ar fi folosit soteria- adica mantuire). Mai degraba, numele a fost transliterat, pastrandu-se in acest fel o preocupare pentru partea fonetica. Astfel, Yeshua s-a transformat in grecescul Iesous.
Procesul de transliterare a unui nume dintr-o limba in alta este un proces interesant. Observati, de exemplu, ca in cazul nostru, la Iesous a fost adaugat la urma un “s” care nu exista in ebraica. De unde provine acesta? Din faptul ca in limba greaca numele barbatilor se termina de obicei cu consoana “s”. Astfel, avem in Noul Testament nume ca si Nicodemos, Iudas, Lazaros, Ananias, etc.
Doar in treacat cateva cuvinte despre grecescul Hristos. Acesta nu este practic un nume, ci un titlu (avand intelesul de “Mesia, Unsul lui Dumnezeu”). Numele Mantuitorului a fost Yeshua (sau Iesous), la care s-au adaugat alte specificatii (fiul lui Iosif, Nazarineanul etc). Hristos deci nu a fost numele Lui de familie (cum cred unii), ci un titlu care a descris slujba Lui in planul lui Dumnezeu.
Cum se scrie numele Mantuitorului in alte limbi? In limba latina, este Iesus, englezii ii spun Jesus, maghiarii Iezus, francezii Jesus, spaniolii Jesu, italienii Gesu, iar musulmanii si hindusii Isah. O sa revin putin mai tarziu asupra acestui amanunt, dar e interesanta pastrarea literei “e” in majoritatea limbilor europene.

III. Numele Mantuitorului in limba romana

Acum venim la adevarata problema. Aici ar trebui implicate argumente lingvistice, teologice, etimologice, fonetice, etc. (din pacate, spatiul insuficient nu ne permite o discutie amanuntita).
Prima precizare pe care vreau sa o fac este ca cea mai veche grafie în limba român? cu caractere latine a fost Jssus (Catehismul lui George Buitul, 1701).
Cei care folosesc numele Iisus, invoca diferite motive. De exemplu, faptul ca grafia Iisus este etimologica, reproducand ambele vocale din grecescul Iesous. In aceasta situatie, ar trebui ca numele sa fie pronun?at cu dou? sunete înainte de primul “s”. Mai mult, inca din Evul Mediu grecii au inceput sa citeasca litera “eta” ca un “i”. Astfel, “Ie” a devenit in pronuntia curenta un “i” lung. In plus, unii considera ca folosirea numelui de Iisus este necesara pentru a face distinctie intre Mantuitorul si alti Isus din acea vreme (acest nume era foarte obisnuit in Palestina).
Cei care argumenteaza pentru folosirea lui Isus, cred ca numele de Iisus ne-a provenit prin intermediul slavonei, avand o influenta greceasca doar in mod indirect. O influenta slavona se mai poate vedea de exemplu in modul in care grecescul Paulos s-a transformat in romanescul Pavel. In plus, in limba romana, cuvintele ar trebui sa fie scrise asa cum se pronunta. Care dintre noi foloseste doi de I atunci cand pronunta numele Mantuitorului? Deci, daca pronuntam cu un singur i, ar trebui sa il si scriem cu un i.
Ca sa complic putin discutia, exista un alt grup de crestini care considera ca transliterarea cea mai potrivita din limba greaca ar fi Iesus, nu Iisus ori Isus. Adica daca trebuie sa pastram cele doua vocale de la inceputul numelui, de ce sa nu le pastram pe cele origininale (Ie) in loc de Ii? Mai ales ca aceasta pronuntie ar fi in acord atat cu greaca veche si cu ebraica, cat si cu limbile moderne europene.

Parerea mea

Din punctul meu de vedere, toate cele trei variante (Iisus, Isus, sau Iesus) sunt acceptabile. In cele din urma, este o problema de optiune personala. Numele de Isus sau Iisus nu are nici o semnificatie intrinseca in limba romana. Ganditi-va ca o discutie asemanatoare s-ar putea porni cu privire la modul in care sa scriem corect. Cum e mai bine sa transliteram litera “chi” cu care incepe acest cuvant? Care varianta e mai corecta: Cristos, Hristos, sau Christos?
Desi am putea afirma ca una din variante ar fi superioara celorlalte, in cele din urma relatia noastra cu Dumnezeu nu va fi afectata de alegerea pe care o facem in aceasta privinta. In final, ceea ce conteaza de fapt este respectul fa?? de Persoana Mantuitorului.
Sper ca acest articol sa ne motiveze sa credem ca Mantuitorul ne va primi rugaciunile indiferent cum ii pronuntam numele. Si mai sper ca de acum incolo noi toti vom avea o atitudine mai concilianta fata de cei care au pareri diferite de ale noastre….

Florin Fodor, licentiat (Master of Divinity) in teologie

Sursa: https://linistesoareapa.wordpress.com/isus-in-limba-greaca-nu-inseamna-magar-explicatii-pentru-demontarea-ignorantei/